Toleranţa
''Toleranţa este efectul pozitiv şi cordial de a înţelege credinţele, riturile şi obiceiurile altora fără a le împărtăşi sau accepta.''
(Joshua Liembman)
Toleranţă (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic şi religios aplicabil unei colectivităţi sau individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, al modului său de gândire şi de comportare, precum şi al opiniilor sale de orice natură (politice, religioase etc.).
Eu consider că toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri: Aceasta poate fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră tactică.Ea mai poate reprezenta o acceptanţă sau o permisiune, ca formă a unui dezinteres.
După părera mea adevărata toleranţă, în spirit umanist, înseamnă mai mult decât o simplă "suportare" în sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranţă se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire şi puncte de vedere, alte stiluri şi moduri de viaţă.
Eu cred că toleranţa este un lucru bun. A fi tolerant cu cei din jur este dovada de înţelegere,empatie chiar şi o capacitate de a percepe lumea aşa cum e ea. Dar toleranţa e bună atâta timp cât o avem în doze decente. O persoană cu limita de toleranţă foarte mare îşi poate pierde respectul celor din jur,din cauza atitudinii care poate părea lipsită de personalitate.. In general o toleranţă prea mare face din noi victime ale celorlalţi, ale celor dispuşi să împingă limita mult prea departe..
Trbuie să fii tolerant până la un anumit punct şi cu cine merita !
joi, 30 octombrie 2008
miercuri, 22 octombrie 2008
Dezvoltare Durabila
Scurt istoric al dezvoltarii durabile
Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro.
Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii.
Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabila au pornit la inceputul anilor 70. In 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului inconjurator in urma activitatilor umane, ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii. In 1983, isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), condusa de Gro Bruntland, dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. Doi ani mai tarziu, este descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de la Viena se incearca gasirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara planeta. In 1986, la un an dupa catastrofa de la Cernobal, apare asa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun”care da si cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile (“sustainable development”):
“Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor”.
Totodata, Raportul admitea ca dezvoltarea economica nu poate fi oprita, dar ca strategiile trebuie schimbate astfel incat sa se potriveasca cu limitete ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele planetei. In finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte internationale asupra dezvoltarii durabile. Astfel, in 1992, are loc la Rio de Janeiro “Summit-ul Pamantului”, la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor massive. De asemenea, s-a stabilit un plan de sustinere a dezvoltarii durabile, Agenda 21.
La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabila.
Scurt istoric al dezvoltarii durabile
Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro.
Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii.
Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabila au pornit la inceputul anilor 70. In 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului inconjurator in urma activitatilor umane, ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii. In 1983, isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), condusa de Gro Bruntland, dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. Doi ani mai tarziu, este descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de la Viena se incearca gasirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara planeta. In 1986, la un an dupa catastrofa de la Cernobal, apare asa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun”care da si cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile (“sustainable development”):
“Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor”.
Totodata, Raportul admitea ca dezvoltarea economica nu poate fi oprita, dar ca strategiile trebuie schimbate astfel incat sa se potriveasca cu limitete ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele planetei. In finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte internationale asupra dezvoltarii durabile. Astfel, in 1992, are loc la Rio de Janeiro “Summit-ul Pamantului”, la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor massive. De asemenea, s-a stabilit un plan de sustinere a dezvoltarii durabile, Agenda 21.
La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabila.
miercuri, 28 mai 2008
miercuri, 16 aprilie 2008
Pastele
Pastele a fost sarbatorit prima data in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantulfacut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin FiulSau, Iisus Mesia. La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat,inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoareaPastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. ELa vrut ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platitpentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.
In epoca noastra, cei mai multi dintre crestinii ortodoxi se spovedesc si se impartasesc in ziua de Pasti. Evreii comemorau si comemoreaza, de Pasti, iesirea din robia egipteana si Traversarea Marii Rosii. Pasteleevreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea si invierea lui Hristos. Din acest motiv, ziua invierii - trecea firii umane de lamoarte la viata, din robia pacatului in robia harului - s-a numit increstinism Paste.
Sarbatoarea Pastelui marcheaza in cadrul anului liturghic doua mariperioade: una de zece saptamani inainte de data Pastelui (perioadatriodului) in care crestinul se pregateste in vedere praznicului Invieriisi alta de opt saptamani in care cultul divin si etosul bisericii suntmarcate de bucuria Invierii. Timp de 40 de zile dupa Invierea Sa dinmorti, Hristos s-a aratat de mai multe ori ucenicilor si a petrecut cu eipregatindu-i si invatandu-i pentru misiunea la care eru chemati. In a 40-azi dupa Inviere, Iisus s-a inaltat la ceruri de pe Muntele Maslinilorin prezenta si spre uimirea ucenicilor sai. Crestinul serbeaza acesteveniment in joia din saptamana a sasea dupa Pasti.
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este SaptamanaMare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminicapascala. In duminica Floriilor se sarbatoreste intrarea lui Hristosin Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor luiIisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile. In ziuade joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai batedoar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilorMantuitorului.
Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi depost. Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa amiaza zilei de sambata. Setermina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou. Cel maiimportant moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Sespunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa"noua" va avea noroc toata viata.
Dupa cum se noteaza in "Liturgica generala", numirea de Pasti afost aplicata de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celeide Taina. Ea consta dintr-o masa rituala, care imita Cina la care auparticipat apostolii si Hristos, si era insotita de serviciul SfinteiImpartasanii. La primii crestini, recrutati dintre evrei, aceastacelebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale evreiesti din searazilei de 14 Nisan, masa care, la inceput, purta, doar ea, denumirea dePasti in sensul propriu al cuvintului.
Mai tarziu, in primele trei-patru veacuri se vor praznui Pastile Crucii,(comemorarea Patimilor lui Hristos) si Pastile Invierii (sarbatorireaInvierii Domnului). Pentru ca agapele crestine intrerupeau postul ce setinea inainte de sarbatorirea Invierii (astazi Postul Mare) comemorareaCinei de Taina prin mesele rituale din seara zilei de 13 Nisan a fosttreptat-treptat inlaturata. Cina domneasca se praznuieste astazi inJoia Mare din Saptamana Patimilor, dar diferit de modul in care o serbauprimii crestini.
Sinodul de la Niceea a stabilit ca data Pastilor din fiecare an va ficalculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria (unde stiintaastronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica, la timp, sicelorlalte biserici crestine.
Data Pastilor crestine depinde de doua fenomene naturale (astronomice),dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soareluipe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade totdeauna la 21martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie alunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara,numita si luna plina pascala). Aceasta din urma face ca data Pastilorsa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in uniiani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el.
Data Pastilor poate varia intr-un interval de 35 de zile, intre 22 martiesi 25 aprilie. Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixatpretutindeni la aceeasi data, si din pricina imperfectiunilor fatalelegate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupaSinodul din Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuniale lumii crestine, in ceea ce priveste data serbarii Pastilor.
Crestinatatea ortodoxa s-a impartit, incepand cu anul 1924, in doua,in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastilor: bisericile ramase lacalendarul neindreptat (numite si stiliste sau de stil vechi) au continuatsa serbeze Pastile dupa Pascalia veche, gresita, a calendarului iulian, pecand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativaani (intre 1924-1927) Pastile pe stilul nou (in general la aceleasi datecu apusenii). Ca sa se inlature insa dezacordul acesta suparator dintrediferitele biserici ortodoxe si pentru a se stabili unanimitate in toataortodoxia - cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatoricrestine - bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit(incepand cu anul 1927), prin consens general, ca Pastile sa fie praznuitin toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odatacu Bisericile ramase la calendarul neindreptat. Aceasta hotarare a fostintarita si de Consfatuirea interortodoxa de la Moscova din iulie 1948.
Inscriptionarea oualelor in Bucovina
Febra pregatirilor Sarbatorii de Pasti incepe in Bucovina in timpulPostului Mare, iar una dintre cele mai vestite preocupari ale localniciloreste incondeiatul oualelor (ichistritul oualelor, cum se spune in zona),un obicei prezent si in alte zone ale tarii, dar nicaieri adus la nivelde arta, cum se intampla aici. Mai ales in partea muntoasa a regiunii(Brodina, Izvoarele Sucevei, Moldovita, Sucevita, etc.) acest obiceieste bine reprezentat. La Pasti, pe mesele localnicilor pot fi vazuteadevarate opere de arta.
Inscriptionarea unui astfel de ou este un lucru foarte migalos, carecere multa rabdare, pricepere si un deosebit gust. Tehnica utilizata esteveche, iar pentru realizarea ei sunt necesare ceara de albine si foartemulte culori vii, care in final vor alcatui o cromatica deosebita. Cainstrument de lucru este utilizat un bat de dimensiunile unui creion,la capatul caruia este fixat cu ata un fir de par din coada de cal sicare va sluji drept penita. Cu ajutorul acestuia, motivele geometrice sauflorale sunt desenate in straturi succesive, in functie de culori. Fiecaredintre acestea vor fi pe rand protejate cu ceara de albine pentru castratul anterior sa nu se deterioreze.
In epoca noastra, cei mai multi dintre crestinii ortodoxi se spovedesc si se impartasesc in ziua de Pasti. Evreii comemorau si comemoreaza, de Pasti, iesirea din robia egipteana si Traversarea Marii Rosii. Pasteleevreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea si invierea lui Hristos. Din acest motiv, ziua invierii - trecea firii umane de lamoarte la viata, din robia pacatului in robia harului - s-a numit increstinism Paste.
Sarbatoarea Pastelui marcheaza in cadrul anului liturghic doua mariperioade: una de zece saptamani inainte de data Pastelui (perioadatriodului) in care crestinul se pregateste in vedere praznicului Invieriisi alta de opt saptamani in care cultul divin si etosul bisericii suntmarcate de bucuria Invierii. Timp de 40 de zile dupa Invierea Sa dinmorti, Hristos s-a aratat de mai multe ori ucenicilor si a petrecut cu eipregatindu-i si invatandu-i pentru misiunea la care eru chemati. In a 40-azi dupa Inviere, Iisus s-a inaltat la ceruri de pe Muntele Maslinilorin prezenta si spre uimirea ucenicilor sai. Crestinul serbeaza acesteveniment in joia din saptamana a sasea dupa Pasti.
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este SaptamanaMare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminicapascala. In duminica Floriilor se sarbatoreste intrarea lui Hristosin Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor luiIisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile. In ziuade joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai batedoar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilorMantuitorului.
Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi depost. Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa amiaza zilei de sambata. Setermina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou. Cel maiimportant moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Sespunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa"noua" va avea noroc toata viata.
Dupa cum se noteaza in "Liturgica generala", numirea de Pasti afost aplicata de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celeide Taina. Ea consta dintr-o masa rituala, care imita Cina la care auparticipat apostolii si Hristos, si era insotita de serviciul SfinteiImpartasanii. La primii crestini, recrutati dintre evrei, aceastacelebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale evreiesti din searazilei de 14 Nisan, masa care, la inceput, purta, doar ea, denumirea dePasti in sensul propriu al cuvintului.
Mai tarziu, in primele trei-patru veacuri se vor praznui Pastile Crucii,(comemorarea Patimilor lui Hristos) si Pastile Invierii (sarbatorireaInvierii Domnului). Pentru ca agapele crestine intrerupeau postul ce setinea inainte de sarbatorirea Invierii (astazi Postul Mare) comemorareaCinei de Taina prin mesele rituale din seara zilei de 13 Nisan a fosttreptat-treptat inlaturata. Cina domneasca se praznuieste astazi inJoia Mare din Saptamana Patimilor, dar diferit de modul in care o serbauprimii crestini.
Sinodul de la Niceea a stabilit ca data Pastilor din fiecare an va ficalculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria (unde stiintaastronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica, la timp, sicelorlalte biserici crestine.
Data Pastilor crestine depinde de doua fenomene naturale (astronomice),dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soareluipe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade totdeauna la 21martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie alunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara,numita si luna plina pascala). Aceasta din urma face ca data Pastilorsa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in uniiani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el.
Data Pastilor poate varia intr-un interval de 35 de zile, intre 22 martiesi 25 aprilie. Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixatpretutindeni la aceeasi data, si din pricina imperfectiunilor fatalelegate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupaSinodul din Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuniale lumii crestine, in ceea ce priveste data serbarii Pastilor.
Crestinatatea ortodoxa s-a impartit, incepand cu anul 1924, in doua,in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastilor: bisericile ramase lacalendarul neindreptat (numite si stiliste sau de stil vechi) au continuatsa serbeze Pastile dupa Pascalia veche, gresita, a calendarului iulian, pecand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativaani (intre 1924-1927) Pastile pe stilul nou (in general la aceleasi datecu apusenii). Ca sa se inlature insa dezacordul acesta suparator dintrediferitele biserici ortodoxe si pentru a se stabili unanimitate in toataortodoxia - cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatoricrestine - bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit(incepand cu anul 1927), prin consens general, ca Pastile sa fie praznuitin toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odatacu Bisericile ramase la calendarul neindreptat. Aceasta hotarare a fostintarita si de Consfatuirea interortodoxa de la Moscova din iulie 1948.
Inscriptionarea oualelor in Bucovina
Febra pregatirilor Sarbatorii de Pasti incepe in Bucovina in timpulPostului Mare, iar una dintre cele mai vestite preocupari ale localniciloreste incondeiatul oualelor (ichistritul oualelor, cum se spune in zona),un obicei prezent si in alte zone ale tarii, dar nicaieri adus la nivelde arta, cum se intampla aici. Mai ales in partea muntoasa a regiunii(Brodina, Izvoarele Sucevei, Moldovita, Sucevita, etc.) acest obiceieste bine reprezentat. La Pasti, pe mesele localnicilor pot fi vazuteadevarate opere de arta.
Inscriptionarea unui astfel de ou este un lucru foarte migalos, carecere multa rabdare, pricepere si un deosebit gust. Tehnica utilizata esteveche, iar pentru realizarea ei sunt necesare ceara de albine si foartemulte culori vii, care in final vor alcatui o cromatica deosebita. Cainstrument de lucru este utilizat un bat de dimensiunile unui creion,la capatul caruia este fixat cu ata un fir de par din coada de cal sicare va sluji drept penita. Cu ajutorul acestuia, motivele geometrice sauflorale sunt desenate in straturi succesive, in functie de culori. Fiecaredintre acestea vor fi pe rand protejate cu ceara de albine pentru castratul anterior sa nu se deterioreze.
miercuri, 9 aprilie 2008
Anul European al Dialogului
La iniţiativa Parlamentului European şi a Consiliului European, prin decizia comună adoptată pe 18 decembrie 2006, anul 2008 a fost desemnat Anul European al Dialogului Intercultural (AEDI).
Europa devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere cultural. Extinderea Uniunii Europene, liberalizarea reglementărilor aplicabile ocupării forţei de muncă şi globalizarea au sporit caracterul multicultural al multor state, înmulţind numărul limbilor, religiilor, etniilor şi culturilor care pot fi întâlnite pe continent. Drept urmare, dialogul intercultural joacă un rol din ce în ce mai important în promovarea identităţii şi cetăţeniei europene.
România ia parte la acest program comunitar în calitatea sa de stat membru, prin trei tipuri complementare de activităţi:
la nivel naţional, prin instituţiile publice responsabile de Program: Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) – organism guvernamental care a realizat strategia naţională pentru 2008 - AEDI, care cofinanţează proiectul naţional PUZZLE şi care finanţează prin intermediul Agendei Culturale proprii pentru 2008 cu prioritate acele proiecte care protejează diversitatea culturală şi promovează dialogul intercultural, precum şi prin Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene (CCPCE), desemnat de MCC drept Organismul Naţional de Coordonare;
la nivel european, prin participarea la unele dintre cele 7 proiecte pan-europene finanţate din bugetul AEDI (informaţii despre acestea sunt disponibile pe www.pact-online.ro/mainro.htm) şi la alte proiecte, prezentate pe pagina www.dialogue2008.eu;
la nivel naţional, prin diferite alte organizaţii, care desfăşoară activităţi sub egida AEDI, având acordul CCPCE. Aceste activităţi fac parte din programul de activităţi al respectivelor organizaţii dar nu vor beneficia de sprijin financiar din partea CCPCE.
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală a fost cooptat în grupul de lucru alcătuit din instituţii care au expertiză în diferite domenii în care se manifestă dialogul intercultural sau care au atribuţii în Programul comunitar Anul European al Dialogului Intercultural.
Prima întâlnire a grupului de lucru a avut loc în 14 ianuarie 2008, şi s-a finalizat printr-un comunicat de presă.
Lansarea oficială în România a campaniei AEDI a avut loc în data de 5 martie 2008, în Sala Multimedia a Ministerului Culturii şi Cultelor. Cu această ocazie, a fost prezentată şi pagina de internet www.dialog2008.ro.
Europa devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere cultural. Extinderea Uniunii Europene, liberalizarea reglementărilor aplicabile ocupării forţei de muncă şi globalizarea au sporit caracterul multicultural al multor state, înmulţind numărul limbilor, religiilor, etniilor şi culturilor care pot fi întâlnite pe continent. Drept urmare, dialogul intercultural joacă un rol din ce în ce mai important în promovarea identităţii şi cetăţeniei europene.
România ia parte la acest program comunitar în calitatea sa de stat membru, prin trei tipuri complementare de activităţi:
la nivel naţional, prin instituţiile publice responsabile de Program: Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) – organism guvernamental care a realizat strategia naţională pentru 2008 - AEDI, care cofinanţează proiectul naţional PUZZLE şi care finanţează prin intermediul Agendei Culturale proprii pentru 2008 cu prioritate acele proiecte care protejează diversitatea culturală şi promovează dialogul intercultural, precum şi prin Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene (CCPCE), desemnat de MCC drept Organismul Naţional de Coordonare; la nivel european, prin participarea la unele dintre cele 7 proiecte pan-europene finanţate din bugetul AEDI (informaţii despre acestea sunt disponibile pe www.pact-online.ro/mainro.htm) şi la alte proiecte, prezentate pe pagina www.dialogue2008.eu; la nivel naţional, prin diferite alte organizaţii, care desfăşoară activităţi sub egida AEDI, având acordul CCPCE. Aceste activităţi fac parte din programul de activităţi al respectivelor organizaţii dar nu vor beneficia de sprijin financiar din partea CCPCE.Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală a fost cooptat în grupul de lucru alcătuit din instituţii care au expertiză în diferite domenii în care se manifestă dialogul intercultural sau care au atribuţii în Programul comunitar Anul European al Dialogului Intercultural.
Prima întâlnire a grupului de lucru a avut loc în 14 ianuarie 2008, şi s-a finalizat printr-un comunicat de presă.
Lansarea oficială în România a campaniei AEDI a avut loc în data de 5 martie 2008, în Sala Multimedia a Ministerului Culturii şi Cultelor. Cu această ocazie, a fost prezentată şi pagina de internet www.dialog2008.ro.
vineri, 7 martie 2008
joi, 28 februarie 2008
8 Martie
Ziua Femeii - Un zambet, o floare si putina culoare
Femeile in luna lui Marte ,sunt adevarate suverane. Martie este luna care ridica femeia la rang de regina, ea devenind in casa cea mai rasfatata persoana. Du
pa un 1 Martie plin de zambete si martisoare, vine si ziua dedicata in exclusivitate sexului feminin. In aceasta zi femeile, fie ele mame sau nu, sunt sarbatoarite de soti, copii, prieteni sau rude8 Martie este ziua in care se imbina armonios cele patru elemente caracte
ristice femeilor: sensibilitatea, frumusetea, cochetaria si finetea. Exista o vorba care spune ca in spatele fiecarui barbat care a reusit in cariera, se afla o femeie puternica. Ei bine, cred eu, ca aceasta zi este facuta tocmai pentru ca barbatul din viata noastra sa ne arate cat de mult ne pretuieste, cat de mult apreciaza el to
ate eforturile pe care noi femeile le depunem in cursul anului pentru armonia vietii de familie. Daca ar fi sa caracterizez in cateva cuvinte Ziua de 8 Martie, as zice ca si in titlu ca o floare, un zambet si putina culoare in decorul cotidian ar fi suficiente pentru o astfel de zi. Asadar, dragi barbati, zambiti femeii de langa dumneavoastra, daruiti-i o floare si cu siguranta culoarea va fi data de primavara care renaste in fiecare an in noi. Si nu pot sa inchei fara a va reaminti de Mihail Kogalniceanu care spune ca "Femeia iubita este totdeuna un inger". Va doresc, doamnelor si domnisoarelor, sa aveti parte de o primavara si o Zi a Femeii plina de iubire.
ristice femeilor: sensibilitatea, frumusetea, cochetaria si finetea. Exista o vorba care spune ca in spatele fiecarui barbat care a reusit in cariera, se afla o femeie puternica. Ei bine, cred eu, ca aceasta zi este facuta tocmai pentru ca barbatul din viata noastra sa ne arate cat de mult ne pretuieste, cat de mult apreciaza el to
ate eforturile pe care noi femeile le depunem in cursul anului pentru armonia vietii de familie. Daca ar fi sa caracterizez in cateva cuvinte Ziua de 8 Martie, as zice ca si in titlu ca o floare, un zambet si putina culoare in decorul cotidian ar fi suficiente pentru o astfel de zi. Asadar, dragi barbati, zambiti femeii de langa dumneavoastra, daruiti-i o floare si cu siguranta culoarea va fi data de primavara care renaste in fiecare an in noi. Si nu pot sa inchei fara a va reaminti de Mihail Kogalniceanu care spune ca "Femeia iubita este totdeuna un inger". Va doresc, doamnelor si domnisoarelor, sa aveti parte de o primavara si o Zi a Femeii plina de iubire. Este ziua ta!
Este 8 Martie este ziua femeii si prin urmare este si ziua ta. Este un moment in care poti sa te bucuri pentru darul primit cand te-ai nascut femeie. Sunt atatea lucruri minunate care vin din simplul fapt ca esti femeie si pe care nimeni altcineva nu le-ar putea intelege si gusta. Poti sa te bucuri intens de faptul ca esti frumoasa. Frumusetea in sine iti aduce multe avantaje,
intrucat toti din jur se simt vra
jiti si recunoscatori pentru simplul fapt ca se uita la tine.
Este 8 Martie este ziua femeii si prin urmare este si ziua ta. Este un moment in care poti sa te bucuri pentru darul primit cand te-ai nascut femeie. Sunt atatea lucruri minunate care vin din simplul fapt ca esti femeie si pe care nimeni altcineva nu le-ar putea intelege si gusta. Poti sa te bucuri intens de faptul ca esti frumoasa. Frumusetea in sine iti aduce multe avantaje,
intrucat toti din jur se simt vra
jiti si recunoscatori pentru simplul fapt ca se uita la tine. Frumusetea sub orice forma binedispune si creaza comfort psihic. Iar noi, ca suntem principalele sale forme de manifestare nu avem cum sa fim altfel decat in centrul atentiei. Pentru noi s-au creat o multitudine de produse, care de care mai colorate si parfumate: avem creme speciale, rujuri, farduri de obraz. Putem sa ne facem mai intensa culoarea buzelor si mai adanca privirea. Putem sa petrecem ore intregi la cosmetica, unde fiecare particica a corpului este ingrijita si tratata cu toata grija pe care o merita. Avem la dispozitie o multime de comedii romantice ca sa aratam celor din jur ca desi dragostea este un subiect extrem de important stim si sa nu suferim de seriozitate si grandoare. Si oricum, in cele din urma, femeile 
dau lectia pe care ele au inteles-o atat de bine: a trai este o arta.
dau lectia pe care ele au inteles-o atat de bine: a trai este o arta.
Femeile pot sa traiasca intens bucuria de a fi mame. Un lucru extraordinar care te transfigureaza cu totul si care se prelungeste la infinit dupa nastere. Ce este mai frumos decat sa urmaresti fiecare faza a evolutiei, decat sa vezi cum viata se dezvolta si cum o particica din tine incepe sa devina un propriu univers? Este ziua noastra si trebuie sa o sarbatorim. Sa ne facem un mic cadou: mergem la coafor, ne cumparam ceva dragut, ne permitem sa mancam cutia aceea mare de inghetata, ne jucam cu copilul si il pupam de cate ori simtim nevoia, ne intalnim cu prietenele si ne complimentam una pe alta. Si ziua aceaste va deveni mult mai frumoasa daca vei fi trezita parfumul florilor ce se alfle pe noptiera ta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
