Pastele

Pastele a fost sarbatorit prima data in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantulfacut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin FiulSau, Iisus Mesia. La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat,inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoareaPastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. ELa vrut ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platitpentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.

In epoca noastra, cei mai multi dintre crestinii ortodoxi se spovedesc si se impartasesc in ziua de Pasti. Evreii comemorau si comemoreaza, de Pasti, iesirea din robia egipteana si Traversarea Marii Rosii. Pasteleevreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea si invierea lui Hristos. Din acest motiv, ziua invierii - trecea firii umane de lamoarte la viata, din robia pacatului in robia harului - s-a numit increstinism Paste.

Sarbatoarea Pastelui marcheaza in cadrul anului liturghic doua mariperioade: una de zece saptamani inainte de data Pastelui (perioadatriodului) in care crestinul se pregateste in vedere praznicului Invieriisi alta de opt saptamani in care cultul divin si etosul bisericii suntmarcate de bucuria Invierii. Timp de 40 de zile dupa Invierea Sa dinmorti, Hristos s-a aratat de mai multe ori ucenicilor si a petrecut cu eipregatindu-i si invatandu-i pentru misiunea la care eru chemati. In a 40-azi dupa Inviere, Iisus s-a inaltat la ceruri de pe Muntele Maslinilorin prezenta si spre uimirea ucenicilor sai. Crestinul serbeaza acesteveniment in joia din saptamana a sasea dupa Pasti.

Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este SaptamanaMare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminicapascala. In duminica Floriilor se sarbatoreste intrarea lui Hristosin Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor luiIisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile. In ziuade joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai batedoar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilorMantuitorului.

Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi depost. Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa amiaza zilei de sambata. Setermina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou. Cel maiimportant moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Sespunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa"noua" va avea noroc toata viata.

Dupa cum se noteaza in "Liturgica generala", numirea de Pasti afost aplicata de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celeide Taina. Ea consta dintr-o masa rituala, care imita Cina la care auparticipat apostolii si Hristos, si era insotita de serviciul SfinteiImpartasanii. La primii crestini, recrutati dintre evrei, aceastacelebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale evreiesti din searazilei de 14 Nisan, masa care, la inceput, purta, doar ea, denumirea dePasti in sensul propriu al cuvintului.
Mai tarziu, in primele trei-patru veacuri se vor praznui Pastile Crucii,(comemorarea Patimilor lui Hristos) si Pastile Invierii (sarbatorireaInvierii Domnului). Pentru ca agapele crestine intrerupeau postul ce setinea inainte de sarbatorirea Invierii (astazi Postul Mare) comemorareaCinei de Taina prin mesele rituale din seara zilei de 13 Nisan a fosttreptat-treptat inlaturata. Cina domneasca se praznuieste astazi inJoia Mare din Saptamana Patimilor, dar diferit de modul in care o serbauprimii crestini.

Sinodul de la Niceea a stabilit ca data Pastilor din fiecare an va ficalculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria (unde stiintaastronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica, la timp, sicelorlalte biserici crestine.

Data Pastilor crestine depinde de doua fenomene naturale (astronomice),dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soareluipe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade totdeauna la 21martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie alunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara,numita si luna plina pascala). Aceasta din urma face ca data Pastilorsa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in uniiani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el.

Data Pastilor poate varia intr-un interval de 35 de zile, intre 22 martiesi 25 aprilie. Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixatpretutindeni la aceeasi data, si din pricina imperfectiunilor fatalelegate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupaSinodul din Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuniale lumii crestine, in ceea ce priveste data serbarii Pastilor.

Crestinatatea ortodoxa s-a impartit, incepand cu anul 1924, in doua,in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastilor: bisericile ramase lacalendarul neindreptat (numite si stiliste sau de stil vechi) au continuatsa serbeze Pastile dupa Pascalia veche, gresita, a calendarului iulian, pecand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativaani (intre 1924-1927) Pastile pe stilul nou (in general la aceleasi datecu apusenii). Ca sa se inlature insa dezacordul acesta suparator dintrediferitele biserici ortodoxe si pentru a se stabili unanimitate in toataortodoxia - cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatoricrestine - bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit(incepand cu anul 1927), prin consens general, ca Pastile sa fie praznuitin toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odatacu Bisericile ramase la calendarul neindreptat. Aceasta hotarare a fostintarita si de Consfatuirea interortodoxa de la Moscova din iulie 1948.

Inscriptionarea oualelor in Bucovina
Febra pregatirilor Sarbatorii de Pasti incepe in Bucovina in timpulPostului Mare, iar una dintre cele mai vestite preocupari ale localniciloreste incondeiatul oualelor (ichistritul oualelor, cum se spune in zona),un obicei prezent si in alte zone ale tarii, dar nicaieri adus la nivelde arta, cum se intampla aici. Mai ales in partea muntoasa a regiunii(Brodina, Izvoarele Sucevei, Moldovita, Sucevita, etc.) acest obiceieste bine reprezentat. La Pasti, pe mesele localnicilor pot fi vazuteadevarate opere de arta.

Inscriptionarea unui astfel de ou este un lucru foarte migalos, carecere multa rabdare, pricepere si un deosebit gust. Tehnica utilizata esteveche, iar pentru realizarea ei sunt necesare ceara de albine si foartemulte culori vii, care in final vor alcatui o cromatica deosebita. Cainstrument de lucru este utilizat un bat de dimensiunile unui creion,la capatul caruia este fixat cu ata un fir de par din coada de cal sicare va sluji drept penita. Cu ajutorul acestuia, motivele geometrice sauflorale sunt desenate in straturi succesive, in functie de culori. Fiecaredintre acestea vor fi pe rand protejate cu ceara de albine pentru castratul anterior sa nu se deterioreze.

Anul European al Dialogului

La iniţiativa Parlamentului European şi a Consiliului European, prin decizia comună adoptată pe 18 decembrie 2006, anul 2008 a fost desemnat Anul European al Dialogului Intercultural (AEDI).

Europa devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere cultural. Extinderea Uniunii Europene, liberalizarea reglementărilor aplicabile ocupării forţei de muncă şi globalizarea au sporit caracterul multicultural al multor state, înmulţind numărul limbilor, religiilor, etniilor şi culturilor care pot fi întâlnite pe continent. Drept urmare, dialogul intercultural joacă un rol din ce în ce mai important în promovarea identităţii şi cetăţeniei europene.

România ia parte la acest program comunitar în calitatea sa de stat membru, prin trei tipuri complementare de activităţi:
la nivel naţional, prin instituţiile publice responsabile de Program: Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) – organism guvernamental care a realizat strategia naţională pentru 2008 - AEDI, care cofinanţează proiectul naţional PUZZLE şi care finanţează prin intermediul Agendei Culturale proprii pentru 2008 cu prioritate acele proiecte care protejează diversitatea culturală şi promovează dialogul intercultural, precum şi prin Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene (CCPCE), desemnat de MCC drept Organismul Naţional de Coordonare;
la nivel european, prin participarea la unele dintre cele 7 proiecte pan-europene finanţate din bugetul AEDI (informaţii despre acestea sunt disponibile pe www.pact-online.ro/mainro.htm) şi la alte proiecte, prezentate pe pagina www.dialogue2008.eu;
la nivel naţional, prin diferite alte organizaţii, care desfăşoară activităţi sub egida AEDI, având acordul CCPCE. Aceste activităţi fac parte din programul de activităţi al respectivelor organizaţii dar nu vor beneficia de sprijin financiar din partea CCPCE.

Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală a fost cooptat în grupul de lucru alcătuit din instituţii care au expertiză în diferite domenii în care se manifestă dialogul intercultural sau care au atribuţii în Programul comunitar Anul European al Dialogului Intercultural.

Prima întâlnire a grupului de lucru a avut loc în 14 ianuarie 2008, şi s-a finalizat printr-un comunicat de presă.

Lansarea oficială în România a campaniei AEDI a avut loc în data de 5 martie 2008, în Sala Multimedia a Ministerului Culturii şi Cultelor. Cu această ocazie, a fost prezentată şi pagina de internet www.dialog2008.ro.