Europa voastră, viitorul vostru

Cuprins:
1. Gobalizarea
2. Protecția mediului
3. Modelul social şi economic european

Globalizarea


“Conceptul de Globalizare se referă la micşorarea lumii şi la mărirea gradului de conştientizare a lumii ca un întreg”
Roland Robertson.

Globalizarea este termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din alte părţi ale globului.

Nu există o definiţie a globalizării într-o formă universal acceptată, şi probabil nici definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societaţi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi culturale. Descrie creşterea comerţului şi a investiţiilor datorită căderii barierelor şi interdependenţei dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea aproape exclusivă la efectele comerţului şi în particular la liberalizarea comerţului sau la liberul schimb.

Aspectul cheie al globalizării este schimbarea în tehnologie şi inovaţie în special în sectoarele transporturilor şi telecomunicaţiilor, despre care se crede că au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o mişcare mondială care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific – un oraş, un municipiu, un stat, de exemplu – ca teritoriu internaţional, mondial, cu responsabilităţi şi drepturi la scară internaţională.



Protecţia mediului-ocrotirea propriei vieţi omeneşti


Cu certitudine problema vitala a acestui secol o reprezinta poluarea, care a atins un asemenea nivel incat ameninta insasi existenta vietii pe pamant.

Sensibilizarea populaţiei pentru ocrotirea mediului este imperios necesară cu atât mai mult cu cât aceasta este legată de calitatea vieţii fiecăruia.
În grădiniţe şi şcoli educatorii şi profesorii au început să organizeze expoziţii şi concursuri pentru informarea şi orientarea elevilor în acest sens.
Atât elevii cât şi adulţii ar reacţiona poate mai bine dacă ar fi şi recompensaţi material pentru eforturile lor, mai ales că trăim într-o ţara cu un nivel de trai foarte scă zut în care oamenii se gândesc mai ales la ce vor pune pe masă în ziua următoare.
Orice efort în sprijinul mediului este binemeritat, pentru bunăstarea naturii şi a noastră, lucru de care mai uităm în goana noastră zilnică.

Mediul Social European

1. Ce reprezinta Modelul Social European ?

Fiecare tara are propriul model social. Cu toate acestea, modelele sociale ale statelor
membre UE se bazeaza pe valori comune:
· Economie de piata
· Eradicarea somajului
· Acces la serviciile publice
· Protectie sociala
Aceste valori fac posibila crearea si abordarea unui singur Model Social European. În
orice tara, MSE se traduce prin regulamente diferite cu privire la piata muncii, prin cai diferite de furnizare a serviciilor de sanatate, educație și a altor servicii publice, precum și prin taxe și sisteme de protecție sociala diferite.
În cadrul MSE, cresterea economica si progresul social sunt strâns corelate.
Competitivitatea presupune sisteme sociale eficiente, însa orice efort de a extinde
masurile sociale indiferent de modul specific de viata al fiecarui stat membru, duce în final la regres în economie și subminează capacitatea societații de a susține măsurile sociale.

2. De ce este nevoie de o regândire a Modelului Social European?

Este nevoie de o regândire a Modelului Social European deoarece Europa are valori
comune, însa, totodata trebuie să facă față și unor provocări comune. Problemele curente ale MSE nu provin dintr-un deficit al legislației sociale sau din cheltuieli publice insuficiente, ci dintr-o dificultate de adăptare la ritmul de dezvoltare socio-economică,astfel ca actualul MSE a fost pus la grea încercare, mai ales în ultimii zece ani:
· Dezvoltarea economica lipsită de transparențî: una dintre condițiile pentru care
MSE să funcționeze este nivelul ridicat al creșterii productivității care se traduce
printr-o creștere economică evidentă. Cu toate acestea, creșterea productivității a
cunoscut regresul la mijlocul anilor ’90, iar rata creșterii economice din cadrul UE
a scazut sub 2%. Multe economii europene și-au pierdut dinamismul și curajul
asumarii riscului pe care le -au avut în miracolul dezvoltării economice dupa cel
de-al doilea razboi mondial.
Șomajul structural: o parte semnificativă a forței de muncă europene nu se poate
adapta la viteza transformărilor economice induse de competiția globală ridicată și
de dezvoltarea tehnologică. Din 300 de milioane de cetățeni apți de muncă, 20 de
milioane de cetățeni din cele 25 de state membre ale UE, sunt șomeri, din care 10
milioane sunt șomeri pe termen lung.
Bomba demografica: procentul populației Europei aptă de muncă este din ce în ce
mai redus, astfel ca sistemele de protecție socială sunt primele care au de suferit.